DOR

Sălbatic m-a cuprins un dor

De ţărmul mărilor din nor

S-alerg spre acolo-n zbor întins

Să văd azurul oare-i nins?

Obraznic dor îmi tot dă ghes

S-alerg, haihui, prin Univers

Să umblu-n preajma stelelor –

Să simt de-i caldă raza lor.

Scârbavnic m-a cuprins dor mut

De-adâncul mărilor din lut

Să scap de-o întrebare grea:

Mai e, pe acolo, careva?

Dorit mereu, mereu tot mi-s

De ţărmul mărilor din vis

Să dormitez, fără vreun dor,

În murmur dulce – odihnitor.

Bizar mă poartă dor înalt

Spre Cer, spre iad sau spre neant

Vreau, călător, să zbor mereu –

Să aflu – unde-i locul meu...

                                                                                 Boris Ioachim