De ce judecam oamenii.......

   
      Imi spunea un prieten: "Daca nu iubesti pe acela intru neputinte, nu-l iubesti deloc." Si asa este. Daca omul ar avea numai calitati si numai ganduri/cuvinte/fapte bune, atunci oricine l-ar putea iubi pe acela. Insa atunci cand apar neputintele, slabiciunile, patimile, dragostea putinora fata de el mai ramane in picioare.
    
     Tocmai intru neputintele celui din fata noastra ni se verifica dragostea fata de el. Sa nu ne mai judecam dar unii pe altii. Ci mai bine judecati sa nu faceti nimic, care sa fie pentru aproapele vostru o piatra de poticnire, cum judecati astfel veti fi si voi judecati intr-un moment al vietii.
    Vedeti voi, a judeca e foarte usor, dar eu zic ca mai bine sa iti vezi barna din ochiul tau si apoi paiul din ochiul celuilalt. Ne trebuie curaj  sa putem privi in sufletul nostru si sa ne corectam greselile noastre apoi sa privim la ceilalti din jurul nostru si sa ii ajutam sa faca acelasi lucru nu sa ii judecam si sa ii adancim in mocirla greselilor, sa ii ajutam sa iasa de acolo.  
      Dragostea nu impiedica pe cel iubit sa raneasca pe cel care il iubeste sau sa fuga de el.