marți, 14 decembrie 2010

DRAGOSTEA FATA DE COPII





         Nu exista o reteta speciala pentru a fi un bun parinte. Totusi exista anumite ingrediente care sunt indispensabile. Exista anumite calitati care sunt esentiale pentru a fi parinte. Din pacate cei mai multi parinti considera ca trebuie sa faca lucrurile in locul copiilor lor, sa le rezolve problemele si sa ia decizii in locul lor. Fiindca ne dorim atat de mult ca ei sa nu simta nici un fel de disconfort sau durere ne grabim sa-i salvam din orice situatie in loc sa ii lasam sa invete din greselile lor. 
       De cand implinesc doi ani copiii sunt capabili sa se imbrace, normal ca au nevoie de ajutor dar trebuie si invatati cum sa se imbrace si au nevoie de haine care sunt usor de imbracat. Totusi majoritatea parintilor continua sa ii imbrace pe copiii lor chiar si atunci cand sunt prescolari, luandu-le astfel sansa de a-si dezvolta cat mai repede capabilitatile si sa fie satisfacuti de ceea ce ei singuri pot realiza. Este mult mai important sa iti incurajezi copilul sa ia in considerare consecintele actiunilor lui decat sa incerci sa il protejezi tot timpul. De exemplu copilul tau lasa bicicleta afara si nu o mai aduce in casa, sigur ca cel mai usor este sa te duci sa o iei de acolo in locul lui. Dar ar fi mult mai bine daca l-ai ajuta sa exploreze posibilitatile si consecintele actiunilor sale. Poti sa il intrebi “tu ce crezi ca se va intampla daca lasi bicicleta afara?” daca nu se gandeste sa o ia, il poti lasa sa vada singur care sunt consecintele.
     Sa ne iubim copilasul inseamna a-l accepta ca fiind un copil minunat, dar nu perfect, pentru ca nu exista copil perfect, caci fiecare dintre ei are puncte tari si slabiciuni, talente si dezavantaje.     
      Niciodata nu trebuie sa fortam copilul sa faca ceea ce ne dorim noi, sa nu-l adaptam pentru a se ridica la inaltimea asteptarilor noastre, ci mai degraba ne reglam, ajusta asteptarile pentru a le potrivi cu ai nostri copilasi. Sa nu incercam a le creea o lume in care ne dorim noi sa traim si nicidecum copilul, ci sa-l lasam sa aleaga ceea ce ii face placere, in limita bunelor maniere si a bunului simt. 
       Dragostea fata de copil se mai poate arata prin joaca de-a gadilaturilor, sa ne uitam impreuna pe carti cu poze, cu povesti, sa ne imaginam impreuna ce ar putea face personajele, sa ne amuzam impreuna,  sa ne plimbam prin parc, sa ne jucam impreuna, sa se simta apreciat, sa se simta iubit, astfel putem purta cu el anumite discutii copilaresti despre anumite desene animate, animale, fenomene ale naturii, tinand cont si de varsta fiecarui copil. 
      Sunt multe lucruri pe care copilul le invata de la noi, si pentru a le manui bine, nu trebuie sa-l repezim, de exemplu, copilul nu o sa poata invata niciodata sa pape singur daca noi am tipat la el chiar si o singura data ca a facaut mizerie, ci atunci cand face mizerie, ne amuzam si il ajutam sa pape, sa invete, apoi stergem impreuna mizeria facuta, spunandu-i ca nu este nici o problema, important este sa invete el sa se descurce singurel.
     Multi parinti considera ca este foarte greu sa fie fermi cu copiii lor. Nu pot stabili reguli. Ei ameninta dar  pe urma nu mentin regula. Unii parintii pot sa spuna “nu mai ai voie sa te uiti la tv timp de o saptamana” ca apoi a doua zi sa faca o exceptie si sa il lase sa se uite. Copiii au nevoie de limite, de reguli bine delimitate nu de unele care se schimba mereu. 
     Daca parintii nu au reusit sa isi creeze o imagine autoritara in fata copiilor lor, acestia, cand vor ajunge la adolescenta vor cauta in alta parte un cod al manierelor. 

Un comentariu:

  1. Interesant articolul. Felicitari. Nu exista parinti perfecti, deci nici copii perfecti!

    RăspundeţiȘtergere