luni, 14 februarie 2011

Alexandre Dumas - citate

Cheia enigmei pe care o caută de trei mii de ani încoace toţi filozofii lumii: să nu întrebi niciodată o femeie de ce iubeşte; mulţumeşte-te să o întrebi: "Mă iubeşti?"

E adevărat că o femeie nu iartă niciodată altei femei că i-a luat un bărbat, chiar atunci când nu-l iubeşte.

Prietenia este o stea, pe când dragostea... dragostea nu este decât o lumânare. O să-mi spui că există mai multe tipuri de lumânări, şi că printre ele sunt unele mai bune; cea trandafirie e cea mai bună, dar oricât de trandafirie ar fi lumânarea, tot se topeşte, pe când steaua străluceşte mereu.

Oamenii se nasc fără dinţi, fără păr şi fără iluzii. Iar de murit mor la fel: fără dinţi, fără păr şi fără iluzii.

Când iubeşti cu adevărat, trebuie să iubeşti până la moarte!

În general, se cer sfaturi numai pentru a nu fi respectate. Iar dacă sunt respectate, se întâmplă aşa numai ca să ai pe cine să dai vina că ţi le-a dat.

Poartă-ţi în suflet durerea aşa cum norul poartă în el ruina şi moartea, ca pe o taină pe care n-o înţelegi decât în clipa când izbucneşte furtuna...

Palma unei femei nu dezonorează un bărbat, dar, cu vremea, îl cam plictiseşte.

Femeile judecă mai mult cu inima decât cu mintea.

*  Unele poveri sunt prea grele pentru a putea fi purtate de anumiţi oameni.

Un adevărat îndrăgostit nu se simte fericit decât atunci când o vede sau o ţine la piept pe fiinţa iubită, şi suferă când ea este departe.

Un comentariu: