luni, 7 februarie 2011
Octavian Paler - citate
* În deşert, se zice, nu se duc decât îndrăgostiţii şi nebunii. Eu mai cunosc o categorie, în care mă includ. Cei care nu se descurcă prea bine în vacarm şi tânjesc după un loc de unde, speriindu-se de izolare, să se întoarcă pocăiţi în societate.
- Drumuri prin memorie -
* Omul? Nu există "omul" decât în tratatele de filosofie care se mulţumesc cu abstracţiuni. În realitate există mai multe feluri de oameni. Există călăul, există victima, există martorul care se amuză, există martorul indiferent, care nu aude sau pleacă pentru că nu-i place spectacolul, îl deranjează sau îl face să sufere. Mai există şi cel care se revoltă. Dar pe acesta nu-l poţi vedea totdeauna, îl copleşesc martorii dintre care se aleg mereu şi călăii, şi victimele, pentru că spectacolul trebuie să meargă fără oprire...
- Viaţa pe un peron -
* Numai singurătatea i-a rămas credincioasă. Ea nu i-a cerut nici bani, nici mobilă stil. A stat cu el şi într-o magherniţă. Ba chiar se simţea mai în largul ei acolo... şi de câte ori privea pozele se înduioşa. Într-o noapte însă le-a dat foc. Era un gest de recunoştinţă pentru singurătatea care îi era atât de credincioasă şi l-a urmat peste tot. Ca o căţea.
- Un om norocos -
* Păcatul originar a corectat, de fapt, un defect al creaţiei.
- Calomnii mitologice -
* Cand vei ajunge la varsta mea, vei pricepe ca e mult mai usor sa fii erou la douazeci de ani.La saptezeci de ani, asa ceva nu mai e posibil. Devii mai modest si in privinta adevarului. Marile adevaruri, ca acela ca pamantul se invarteste, trec pe planul al doilea.
- Apărarea lui Galilei -
sâmbătă, 5 februarie 2011
Tom & Jerry
Tom şi Jerry s-au născut din inspiraţia a doi oameni, William Hanna şi Joseph Barbera, care s-au cunoscut în 1937, pe vremea când lucrau la celebrele studiouri Metro Goldwin Mayer (MGM). Ambiţia lor era aceea de a crea nişte desene animate mai populare decât Mickey Mouse, vedeta de necontestat a anilor ’20 şi ’30, producţia altor studiouri faimoase, Walt Disney.
După trei ani, la 10 februarie 1940, când Europa se afla în plin război, în America ieşea pe piaţă “Motanul e pus pe liber”, primul episod regizat de Hanna şi Barbera. În film, pisica se numea Jasper, în timp ce şoricelul era prezentat drept Jinx. Hanna şi Barbera nu erau prea mulţumiţi de apelativele personajelor. Imediat, s-a luat decizia ca ambele animăluţe să fie rebotezate, organizându- se şi un concurs pentru alegerea numelor potrivite. Câştigător a fost un anume John Carr, care a propus ca motanul să se numească Tom, iar şoricelul, Jerry.
163 de episoade memorabile
Primul episod în care personajele au fost denumite Tom şi Jerry s-a intitulat “Gustarea de la miezul nopţii”, fiind lansat la 19 iulie 1941. Până în 1958, când MGM a renunţat la producţia desenelor animate, Hanna şi Barbera au creat 114 episoade cu Tom şi Jerry. Cei doi producători şi-au creat propriul studio de animaţie în televiziune, Hanna-Barbera, unde au realizat producţii celebre, ca “The Flintstones”, “Scooby- Doo” sau “Yogi Bear”. Până în 1967 se mai produc 47 de episoade, iar în 2005, studiourile Warner Bros lansează ultima din cele 163 de poveşti cu cele două personaje.
Au luat 7 premii Oscar
“Tom şi Jerry” au avut un succes fulminant, concretizat şi prin cele 7 premii Oscar cucerite de-a lungul timpului la secţiunea scurtmetraj de desen animat, cărora li se adaugă alte şase nominalizări. În 2000, revista “Time” a considerat seria “Tom şi Jerry” printre cele mai importante show-uri de televiziune din toate timpurile. În prezent, compania Warner deţine drepturile pentru “Tom şi Jerry”.
Sursa: libertatea.ro
După trei ani, la 10 februarie 1940, când Europa se afla în plin război, în America ieşea pe piaţă “Motanul e pus pe liber”, primul episod regizat de Hanna şi Barbera. În film, pisica se numea Jasper, în timp ce şoricelul era prezentat drept Jinx. Hanna şi Barbera nu erau prea mulţumiţi de apelativele personajelor. Imediat, s-a luat decizia ca ambele animăluţe să fie rebotezate, organizându- se şi un concurs pentru alegerea numelor potrivite. Câştigător a fost un anume John Carr, care a propus ca motanul să se numească Tom, iar şoricelul, Jerry.163 de episoade memorabile
Primul episod în care personajele au fost denumite Tom şi Jerry s-a intitulat “Gustarea de la miezul nopţii”, fiind lansat la 19 iulie 1941. Până în 1958, când MGM a renunţat la producţia desenelor animate, Hanna şi Barbera au creat 114 episoade cu Tom şi Jerry. Cei doi producători şi-au creat propriul studio de animaţie în televiziune, Hanna-Barbera, unde au realizat producţii celebre, ca “The Flintstones”, “Scooby- Doo” sau “Yogi Bear”. Până în 1967 se mai produc 47 de episoade, iar în 2005, studiourile Warner Bros lansează ultima din cele 163 de poveşti cu cele două personaje.
Au luat 7 premii Oscar“Tom şi Jerry” au avut un succes fulminant, concretizat şi prin cele 7 premii Oscar cucerite de-a lungul timpului la secţiunea scurtmetraj de desen animat, cărora li se adaugă alte şase nominalizări. În 2000, revista “Time” a considerat seria “Tom şi Jerry” printre cele mai importante show-uri de televiziune din toate timpurile. În prezent, compania Warner deţine drepturile pentru “Tom şi Jerry”.
Sursa: libertatea.ro
vineri, 4 februarie 2011
Numele atrage soarta....
|
Un banc nu strica....
|
- In ultimele 5 minute am primit 1 milion de mesaje cu aceeasi intrebare: “Vor fi candva majorate salariile?”
… Cred ca-i SPAM.
Adresele IP au fost epuizate.
Adresele IP au fost epuizate, după 30 de ani de la alocarea primelor numere. Ultimele IP-uri au fost distribuite, joi, în Statele Unite ale Americii în cadrul unei ceremonii speciale la Miami.
Până în prezent, în toată lumea au fost alocate aproximativ patru miliarde de IP-uri. Tranziţia la noua versiune de adresă de internet a început deja de câţiva ani şi ar trebui să treacă neobservată pentru majoritatea utilizatorilor.
Se pare că epuizarea adreselor "pe stil vechi" a fost accelerată în ultimii ani de explozia gadget-urilor conectate la internet şi de înmulţirea utilizatorilor de internet datorită site-urilor de succes, precum cele ale Google sau Facebook.
Sursa: antena3.ro
sâmbătă, 29 ianuarie 2011
Explicatia vietii
In prima zi, D-zeu a creat cainele si i-a zis:
"In fiecare zi sa stai in usa casei si sa latri la oricine intra in casa sau trece prin fata ei . Pentru asta iti dau 20 de ani de viata."
Cainele a raspuns :"E prea mult timp pentru a sta si a latra. Ce-ar fi sa-mi dai doar zece ani si sa-i pastrezi pe ceilalti zece?"
Si D-zeu a fost de acord.
A doua zi, D-zeu a creat maimuta si i-a zis:
"Inveseleste-i pe oameni cu maimutarelile tale si fa-i sa rida. Pentru asta iti dau o viata de 20 de ani."
Maimuta a zis:"Sa ma maimutaresc 20 de ani? Asta-i destul de mult ! Ce-ar fi sa-ti dau 10 ani inapoi cum a facut si cainele ?"
Si D-zeu a fost de acord.
A treia zi, D-zeu a creat vaca si i-a zis:
"Tu sa mergi toata ziua pe cimp cu taranul, sa suferi de arsita soarelui, sa ai vitei si sa dai lapte sa poti intretine familia taranului. Pentru asta iti dau 60 de ani de viata."
Vaca a raspuns:" Asta e o viata destul de grea ,si tu vrei ca eu sa traiesc 60 de ani? Ce-ar fi sa pastrez 20 si sa-ti inapoiez 40?"
Si D-zeu a acceptat si de aceasta data.
In ziua a patra, D-zeu l-a creat pe om si i-a zis:
"Mananca, dormi,casatoreste-te si bucurate de viata. Pentru asta iti dau 20 de ani."
Dar omul a zis:" Numai 20 de ani ? Este posibil sa-mi dai mie cei 20 de ani ai mei ,cei 40 pe care ti i-a inapoiat vaca,cei 10 de la maimuta si 10 de la caine, pentru a avea o viata de 80 de ani ?"
" Sigur !" a zis D-zeu ,"tu ai cerut-o "
Acesta este deci motivul pentru care in primii 20 de ani mancam , dormim, ne jucam si ne distram. Urmatorii 40 de ani muncim ca sclavii in soare ca sa ne intretinem familiile. Dupa care ne maimutarim timp 10 ani ca sa ne bucuram nepotii. Iar ultimii 10 ani ii petrecem pe prispa casei latrind la toata lumea .
vineri, 28 ianuarie 2011
Viaţa pe un peron - Octavian Paler
O carte plină de înţelesuri pentru cine ştie să înţeleagă... Interpretată astăzi în diferite feluri, după ce comunismul îi cenzurase orice comentariu, Viaţa pe un peron este, înainte de toate, un spectacol al ideilor, o ţesătură de cugetări filozofice pe care e imposibil să le treci cu vederea.
Mesajul central este că omul trăieşte într-o continuă aşteptare pe "peronul vieţii sale"..., zbătându-se să ocupe un loc cât mai bun într-un tren, ignorând că destinaţia finală a tuturor trenurilor este pustiul, adică moartea. Învăţând să aştepţi şi să te bucuri în aşteptare, înveţi de fapt să trăieşti şi să-ţi accepţi destinul! Iată îndemnul pe care eseistul îl transpune în metaforele sale.
Din carte:
Omul, dacă nu vorbeşte uneori, moare.
Orice aşteptare e provizorie, chiar dacă durează toată viaţa.
Poate că omul s-a obişnuit să i se poruncească. El îşi permite să fie surd la rugăminţi, dar devine atent când i se porunceşte.
Noi suntem ca un cântec, nu credeţi? Un cântec nu se cântă niciodată de la sfârşit spre început. Trebuie să-l cânţi totdeauna îndreptându-te spre sfârşit. Pe parcurs, în timp ce cânţi încă şi muzica te îmbată, îţi dai seama că sfârşitul se apropie totuşi, oricât l-ai amâna. Încerci să lungeşti puţin notele, dar asta nu dă cântecul înapoi, nu reînvie ceea ce a murit din muzică între timp.
Am învăţat o nouă meserie, aceea de a aştepta. Foarte grea meserie, domnilor. Mult mai grea decât aceea de a călători, de a alerga, de a te îmbulzi. Pentru că atunci când alergi, îţi foloseşti picioarele. Când te îmbulzeşti, îţi foloseşti braţele. Dar când aştepţi, nu-ţi foloseşti decât puterea de a spera. Şi aici e greutatea. Căci această putere se uzează şi ea, domnilor, ca orice lucru. Şi, în clipa în care puterea de a spera s-a uzat, eşti pierdut.
Uneori a aştepta poate fi, la urma urmei, un mod de a pleca şi de a sosi. Câtă vreme aştepţi, totdeauna mai există un tren care va veni sau va pleca. Chiar dacă nu ştii cât trebuie să aştepţi.
Trebuie să alegi. Îţi trăieşti viaţa sau o înţelegi? Nu poţi, se pare, să le ai pe amândouă în acelaşi timp.
Câtă vreme omul se simte vinovat e încă om. Abia când începe să devină fiară pierde orice urmă de regret şi de vinovăţie.
Greşeala oamenilor a fost că niciodată nu s-au priceput să se uite lângă ei. Li s-a părut că dacă fericiea există, ea trebuie să fie inaccesibilă sau, oricum, foarte greu de atins. Dincolo de orizontul lor...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)






